Francofonia, spirit şi solidaritate
Wikimedia Commons
În 2010, Organizaţia Internaţională a Francofoniei aniversează 40 de ani de existenţă şi, mai ales, de activitate în numele solidarităţii şi cooperării în lumea vorbitoare de limbă franceză.
Limbile care se apropie astăzi cel mai mult de universalism, cele care sunt vorbite pe toate continentele, sunt engleza şi franceza. Ambiţii universaliste au avut şi mai au încă şi spaniola, rusa şi chineza, dar primele două au rămas limbi ale înţelegerii oamenilor de pe continente diferite de circa două sute de ani încoace. Engleza este din 1945 într-o ascensiune constantă fiind preferata celor mai mulţi oameni ca limbă principală de comunicare cu lumea. Dar franceza are încă resurse pentru a rămâne utilizabilă atât în comunicare, cât şi ca mod de exprimare academic. Astfel, francofonia a devenit o formă de apropiere a tuturor celor care se simt legaţi prin limba franceză.
Francofonia este un termen care desemna iniţial un vorbitor nativ de franceză din Franţa şi din imperiul său colonial, din Belgia şi imperiul său colonial, din Canada şi din partea de vest a Elveţiei. El a fost inventat de geograful francez Onésime Reclus în 1880. Dar atunci când francofonia a depăşit criteriul limbii materne, ea a devenit o organizaţie în care au intrat şi alte ţări care s-au apropiat de limba şi cultura franceză. Organizaţia Internaţională a Francofoniei care cuprinde 56 de membri, 3 membri asociaţi şi 14 observatori a devenit arena formală de întâlnire periodică a tuturor celor care se apropie prin intermediul francezei. În istoria francofoniei, data 20 martie 1970 marchează un moment important prin crearea la Niamey, în Niger, a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică. Aceasta fusese precedată de crearea, în 1961, la Montreal, a Agenţiei Universitare a Francofoniei. De atunci, 20 martie a devenit Ziua Internaţională a tuturor vorbitorilor de franceză.
Întâlnirile francofoniei au loc cu o regularitate de doi-trei ani, în 2006 Bucureştiul fiind gazda penultimei reuniuni. Chiar dacă membrii se întâlnesc o dată la doi ani, în fiecare an această zi este una foarte importantă în calendar. În 2010 semnificaţia sărbătorii solidarităţii şi cooperării francofone este una puternică împlinindu-se 40 de ani de la crearea Organizaţiei. La Bucureşti, Zilele Francofoniei vor debuta cu piesa de teatru “Buzunarul cu pâine” a dramaturgului Matei Vişniec. Cultura română este un pilon important al francofoniei în Europa de Sud-Est, autori precum Eugène Ionesco, Panait Istrati, Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Ana de Noailles, Marta Bibesco, Emil Cioran, Mircea Eliade, Lucian Boia creând opere valoroase în această limbă.
Comentarii
-
del.icio.us
-
Mister wong
-
digg
-
blogMarks
-
Facebook
