Revista presei europene

Societate

13.07.2010

de RFI România

Luni seară, președintele Nicolas Sarkozy a acordat un lung interviu canalului public de televiziune France 2, interviu considerat drept o încercare de a răspunde la acuzațiile de corupție din partea Opoziției.

Oficial, şeful statului a vorbit despre reforme. Însă el a vrut să răspundă şi acuzaţiilor privind finanţarea ilegală a campaniei electorale din 2007.

„Sarkozy anunţă o nouă etapă în acţiunea guvernului începând cu luna octombrie”, titrează Le Figaro, o aluzie la remanierea guvernamentală deja anunţată.

„Sarkozy: A reforma înseamnă a bulversa interesele bine înrădăcinate” – este declaraţia preşedintelui, ce ţine loc de titlu pe prima pagină a cotidianului Les Echos. Şeful statului doreşte ca ministrul muncii, Eric Woerth, aflat în centrul scandalului privind finanţarea ilegală a partidului de guvernământ, să părăsească postul de trezorier al partidului, UMP.

Şi asta chiar dacă „şi-a reînnoit încrederea în cinstea ministrului muncii”, arată publicaţia 20 Minutes. Aflăm că manifestaţiile nu-l vor da înapoi pe şeful statului francez de la aplicarea integrală a reformei pensiilor.

Le Monde face un bilanţ al contestaţiilor la adresa majorităţii. „Domnul Sarkozy, între reformă şi scandal”. Aşa se intitulează dosarul semnalat pe prima pagină, dosar structurat în 3 părţi: agenda politică, foiletonul judiciar şi polemica mediatică. Agenda politică înseamnă reforma şi remanierea guvernului, foiletonul judiciar se referă la afacerea Liliane Bettencourt, moştenitoarea imperiului L’Oréal, care ar finanţa ilegal campania electorală a unor personalităţi marcante ale puterii, iar polemica mediatică tratează despre instrumentalizarea scandalului de către opoziţia de centru-stânga.

La Croix lasă de o parte speculaţiile şi se ocupă numai de reforma pensiilor. „Ce vă aşteaptă?” – acesta este titlul articolului de pe primele pagini, un articol foarte consistent, căci astăzi proiectul de reformă a pensiilor va fi supus spre aprobare în consiliul de miniştri. Să amintim că interviul de pe France 2 a fost urmărit cu mare atenţie şi de presa europeană.

Mâine este ziua Franţei, şi ziarele nu au mai avut răbdare.

Editorialul din La Croix este intitulat „Un 14 iulie african” – pe Champs-Elysée, la tradiţionala paradă militară vor defila reprezentanţi din ţările africane francofone, fostele colonii.

Liberation ne informează că 13 armate africane vor defila pe Champs-Elysée. Armatele africane francofone sunt moştenitoare ale tradiţiei militare franceze.

L’Humanité, pe tonul caracteristic, scrie: „14 iulie 1789, actualitatea doleanţelor văzute de un istoric şi doi graficieni”. Desigur, înainte de 1989, în România tot ce era mişcare revoluţionară era identificat cu aşa-numitul socialism utopic, nici articolul din L’Humanité, publicaţia comuniştilor francezi, nu sare departe.

Să trecem la un alt subiect: cineastul franco-polonez Roman Polanski a fost eliberat.

Este principalul articol din Le Parisien: „De ce Roman Polanski este liber?”. Elveţia a refuzat să-l extrădeze pe regizor autorităţilor americane. În Statele Unite, cineastul este acuzat că ar fi întreţinut raporturi sexuale cu o minoră în 1977. Din decembrie, Polanski era supravegheat la domiciliu. Acum este liber.

Cum era de aşteptat, cotidianul elveţian Le Temps scrie şi el pe prima pagină: „De ce Elveţia nu l-a extrădat pe Polanski? Ministrul justiţiei din Elveţia a invocat chestiuni de procedură şi de bună credinţă pentru a-şi justifica refuzul de a-l extrăda pe cineast, refuz irevocabil”. Este subliniată situaţia dificilă a Elveţiei între presiunile Franţei şi cele ale Statelor Unite. Însă opinia publică contrară extrădării a facilitat decizia autorităţilor federale.

Alte subiecte din presa europeană. În Italia, presa se ocupă de efervescenţa clasei politice pe tema unui eventual cabinet de uniune naţională.

„Liga Nordului se opune”, scrie Corriere della Sera.

Desigur, atentatul din Uganda, care a făcut 64 de morţi, reţine atenţia tuturor ziarelor franceze şi italiene.

Şi un alt subiect: astăzi se împlinesc 6 luni de la cutremurul care a devastat Haiti şi presa scrisă face un bilanţ al celor 6 luni de intervenţii umanitare.

Să notăm şi un subiect semnalat de Le Figaro: „Comisia de anchetă instituită de autorităţile de la Ierusalim pentru clarificarea asaltului contra flotilei păcii, flotilă cu destinaţia Gaza, recunoaşte erorile comise de Tsahal, armata israeliană: membrii comandoului israelian sunt complet absolviţi, dar este acuzată ierarhia militară. Comisia a analizat numai aspectele pur militare ale dosarului. În privinţa navei libiene sub pavilion moldovenesc, autorităţile de la Ierusalim au decis să joace cartea diplomaţiei, contactând chiar autorităţile libiene printr-un intermediar, pentru a le convinge să debarce ajutoarele umanitare în Egipt”. (Ştefan Popescu)