Europa de la A la Z - Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Este compusă din 27 de judecători şi 8 avocaţi generali. Aceştia sunt desemnaţi de comun acord de guvernele statelor membre, după consultarea unui comitet, al cărui rol este de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de a exercita funcţiile respective.

Camelia Toader a fost judecătoare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, cu o carieră didactică la catedra Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi, de la aderarea României la Uniunea Europeană, a fost desemnată de Guvernul României ca judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Camelia Toader ne explică în cele ce urmează care este activitatea acestei instituţii. „Curtea de Justiţie are un rol destul de interesant în arhitectura europeană. Ea poate fi comparată, dacă vreţi, cu un fel de Curte Constituţională pe care o cunoaştem de la nivelul naţional, în sensul că soluţionează litigii între celelalte puteri ale UE, pildă, între Comisie şi Consiliu, între Parlament şi Comisie. Deci avem această componentă. Ea controlează aşadar legalitatea actelor pe care legiuitorul şi executivul european le adoptă. O altă atribuţie importantă este aceea ca fie la sesizarea Comisiei, cel mai adesea, fie la sesizarea unui stat membru, să verifice dacă un anumit stat membru şi-a îndeplinit obligaţiile concrete. Mai precis, sunt celebrele acţiuni, comisia împotriva unui stat membru, în care se reproşează că în statul respectiv nu se respectă, nu s-a transpus în mod adecvat legislaţia UE. Cea mai importantă, din punctul nostru de vedere, activitate, rolul preponderent, în statisticile Curţii ne apropiem de 70% din activitate cu acest obiect, îl au întrebările preliminare trimise de instanţele naţionale, care privesc interpretarea legilor UE şi, uneori, când se pune în dubiu validitatea unor acte emise de UE”.

Pentru a înţelege mai bine activitatea acestei instituţii, iată un exemplu concret. Legislaţia română a instituit, la 1 iulie 2008, o taxă pe poluare care trebuia să fie plătită cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. La Judecătoria Târgu Jiu, statul a fost dat în judecată de către un cetăţean român. Tribunalul Gorj, sesizat cu litigiul, a adresat Curţii de Justiţie a UE mai multe întrebări cu privire la compatibilitatea legislaţiei cu dreptul Uniunii. Însă cel care a sesizat Curtea de Justiţie a UE a fost tribunalul, nu cetăţeanul. Camelia Toader, judecător desemnat al României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, atrage atenţia asupra unei confuzii. „Cred că este interesant pentru publicul din România ca să ştie – mă aştept ca la cinci ani de la aderare să se ştie acest lucru, că spre deosebire de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, Curtea noastră nu poate fi sesizată direct de persoanele fizice. Aşadar, numai prin intermediul instanţei naţionale care are pe rol o cauză în care se pune în discuţie compatibilitatea unei anumite legi româneşti cu dreptul Uniunii Europene. Persoanele care estimează că ar exista o asemenea incompatibilitate pot cere judecătorului român să trimită aici, la Luxemburg, anumite întrebări spre interpretare”.

Georgeta are 36 de ani şi este funcţionar în Bucureşti. Am întrebat-o ce a auzit despre Curtea de Justiţie a UE. „N-aş putea să vă spun mare lucru. Probabil că se judecă acolo procese care n-au avut sorţi de izbândă în ţările unde locuiesc cei ce se judecă”.

Mihail are 38 de ani şi este preot. Cu ce se ocupă Curtea de Justiţie a UE ? „Cu procesele care ajung la nivelul acela. Probabil între state sau între cetăţeni şi state”.

La aceeaşi întrebare mi-a răspuns şi Adrian, 28 de ani, profesor de limba rusă: „Bănuiesc că din toate ţările Uniunii Europene sunt delegaţi acolo oameni care se ocupă de justiţie sau cu justiţia, care cunosc toate codurile penal, familial, de drept, toate nebuniile astea, şi judecă toate cazurile foarte complicat, presupun”.

Florentina este pensionară: „De justiţie… Deci unde se duc procesele superioare. După ce s-au pierdut în alte suburbii, sectoare, ţară, merg la Curtea Europeană”.

Iată şi reacţia judecătorul român delegat la Luxemburg. „Din păcate, bănuiam că aşa se întâmplă. Noi facem tot posibilul să dăm informaţii corecte. Avem un serviciu de presă foarte bine organizat, care, în mod normal, ar trebui să trimită periodic mesaje către mass media din toate statele membre. Există de altfel un corespondent şi din România care face aceste comunicări. Cu toate acestea, observaţi şi dv. că lumea încă ne mai confundă”.

Prin urmare, pentru a evita confuziile şi pentru răspunsuri la toate întrebările dvs. puteţi consulta oricând site-ul Curţii de Justiţie a UE. Acesta este actualizat, foarte bine pus la punct şi oferă informaţii complete, în toate limbile oficiale ale Uniunii, inclusiv în limba română.