România - cinci ani de la aderare

Într-o conferinţă desfăşurată sub titulatura „România în UE. Cinci ani de la aderare", reprezentanţii la vârf ai statului român au făcut, în acelaşi timp, o evaluare a economiei româneşti, dar şi o analiză a situaţiei actuale din Europa. Există o sumă de împliniri pe care aderarea la Uniune a adus-o economiei româneşti. Chiar dacă există nemulţumiri clare în materie de absorbţia fondurilor europene, România a reuşit să aibă beneficii nete din aderare.

Astfel, în perioada 2007-2011, România a plătit în contul contribuţiilor europene 6,2 miliarde euro şi a încasat 11,9 miliarde euro, ceea ce arată un plus de 5,7 miliarde euro. Desigur, procentajul de absorbţie a fondurilor europene este în continuare modest, iar anul 2012 va fi decisiv pentru viitorul buget european din perioada 2014-2020. Astfel, ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a afirmat că anul acesta România va trebui să absoarbă cel puţin opt miliarde euro, în caz contrar urmând să piardă sume importante din alocările bugetare viitoare. Este o miză importantă pe care administraţia românească trebuie să şi-o asume.

Printre împlinirile aderării la Uniunea Europeană au fost evidenţiate libera circulaţiei a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor, investiţiile străine directe care au ajuns în ultimii cinci ani la 44 miliarde euro, creşterea exporturilor care se îndreaptă în proporţie de 70% către parteneri de afaceri europeni şi consolidarea statului de drept. Există şi o serie de neîmpliniri despre care a vorbit premierul Emil Boc. Este vorba despre faptul că în continuare zece state europene menţin restricţii pentru România asupra pieţei forţei de muncă, investiţiile străine nu au fost folosite pe deplin, iar fondurile europene au fost absorbite într-o proporţie redusă. De asemenea, România nu a putut recupera decalajele ce o despart de media europeană. Competitivitatea economiei româneşti este în continuare redusă, iar productivitatea muncii este la jumătatea mediei europene. Ceea ce explică decalajele de produs intern brut între media europeană şi România.

Pactul fiscal a suscitat discuţii aprinse între lectorii conferinţei. Fapt normal, dacă avem în vedere că noul tratat trasează viitorul economiei româneşti. Fostul premier Călin Popescu-Tariceanu a făcut apel la respectarea regulilor de către toate statele europene, a pledat pentru ca România să nu „negocieze cu ochii închişi” şi s-a arătat îngrijorat că o politică economică a constrângerilor va menţine decalajele între statele europene. Important este însă ca, aşa cum a anunţat, ministrul Orban, statele din afara zonei euro ce urmează să semneze noul tratat fiscal pot amâna aplicarea prevederilor legate de deficitul bugetar şi pe cele ale coordonării politicilor economice până la intrarea în zona euro. Dacă România va face apel la acest drept de veto vom vedea în următoarele săptămâni.