Urmările dramatice ale schimbării climei. Un raport ONU

„În prezent, obiectivul este evitarea unei încălziri a pământului cu mai mult de două grade. Dacă depăşim două grade, deteriorările globale sunt atât de mari, încât ele abia mai pot fi stăpânite”, declară Hans Joachim Schellnhuber, directorul Institutului Potsdam de Cercetare a Efectelor Climei.

Wolfgang Lucht, cercetător al biosferei şi coleg de institut al lui Schellnhuber, a colaborat la raportul Comisiei pentru Climă. Lucht ne avertizează că schimbarea climei ameninţă varietatea speciilor şi ecosisteme întregi:

„Simulaţii cu modelul climatic englez foarte respectat al Centrului Hadley au demonstrat că în secolul 21 nivelul precipitaţiilor ar putea să scadă drastic în special în zona Amazonului, atât de drastic, încât pădurea tropicală, aşa cum o cunoaştem noi, ar putea să dispară – din lipsă de apă.”

Ţările sărace sunt afectate cel mai puternic

Stările meteorologice extreme vor deveni mai dese, acest lucru este considerat a fi sigur. Părţi vaste ale Africii şi spaţiul mediteranean s-ar putea usca, în timp ce alte regiuni vor avea de luptat cu ploi puternice şi inundaţii. Iar cele mai mari catastrofe climatice, se vor produce probabil tocmai acele regiuni ale lumii care în prezent sunt sărace.

Cercetătorii au considerat mult timp că efectele pozitive ale schimbării climei ar putea diminua daunele ecologice. Însă raportul IPCC consideră acest lucru ca fiind improbabil. Un motiv este creşterea neaşteptat de mare a nivelului mării. Până în prezent s-a presupus că nivelul mărilor pe planetă nu va creşte mai mult de un metru. Această prognoză este depăşită între timp. Domnul Hans Joachim Schellnhuber porneşte de la premisa că pot fi inundate întregi regiuni de coastă:

„Trebuie să ne pregătim mai degrabă pentru o creştere de un metru al nivelului mării în acest secol. Acest lucru depinde în mod masiv de topirea rapidă a gheţarilor din Himalaya şi a stratului de gheaţă din Groenlanda.”

Particulele de funingine – „killeri” climaterici

Cauza pentru această încălzire masivă a pământului nu se rezumă doar la gazele cu efect de seră cum ar fi metanul, CO2 sau protoxidul de azot. Conform rezultatului celor mai recente cercetări, şi poluare aerului încălzeşte masiv atmosfera. În special particulele de funingine, care provin în mare parte din centralele energetice pe cărbune din China, explică Hans Joachim Schellnhuber:

„20 la sută din particulele care colorează în gri stratul de gheaţă din Groenlanda şi permit astfel absorbţia unei cantităţi mai mari de căldură, provin în mod verificabil din centralele energetice pe cărbune din China. Dacă suprafaţa nu mai e atât de albă, ea nu mai reflectă la fel de bine lumina solară, se încălzeşte şi se topeşte şi mai repede. Acelaşi lucru este valabil şi pentru gheţarii din Himalaya. Acest lucru înseamnă că poluarea aerului joacă un rol masiv în accelerarea schimbării climei.”

Creşte importanţa reducerii gazelor cu efect de seră

Particulele de funingine au două aspecte. Pe de o parte ele încălzesc pământul. Pe de altă parte însă, ele răcesc atmosfera. Deoarece sus în atmosferă, particulele reflectează lumina solară şi amortizează astfel încălzirea pământului, explică cercetătorul american al climei Veerabhadran Ramanathan de la Universitatea din California. Şi prezice următoarele: “Când particulele de funingine – numite şi aerosoli – vor dispare din aer datorită tehnicii moderne de protecţie a mediului, viteza de încălzire a pământului va depăşi cu mult chiar şi pronosticul Consiliului pentru climă. Dacă analizez toate datele acumulate de Consiliul pentru climă IPCC, ajung la concluzia că am emis deja atât de multe gaze în atmosferă, încât acestea vor asigura o încălzire a pământului cu 2,5 grade Celsius. Această valoare depăşeşte pragul de 2 grade, considerat de comisia europeană ca fiind pragul pentru o schimbare periculoasă a climei. Însă nu vreau să spun că trebuie să păstrăm aerosolii murdari în atmosferă pentru a ne proteja de încălzirea pământului. Cercetările efectuate de mine indică faptul că prin curăţarea aerului de aerosoli, necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră devine şi mai mare.”